Prof.univ. Dr. Felician Roşca
Universitatea de Vest din Timişoara - Facultatea de Muzică
1. Premise istorice. Cu toate că Oradea nu a avut şansa de a da mari personalităţi muzicale nu trebuie să omitem faptul că aici şi-a început studiile muzicale faimosul Bártok Bela, că aici George Enescu găseşte de cuviinţă să cânte importanta sa Sonata pentru vioara în caracter popular românesc, că aici au funcţionat şi funcţionează şcoli muzicale de prestigiu. Oradea a fost leagănul multor formaţii corale de renume european, dintre care se detaşează remarcabila formaţie de reuniuni corale Hilaria [1] şi tot aici a funcţionat o orchestră de nivel european sub conducerea lui Michael Haydn [2] încă din anii 1660, iar această tradiţie a fost preluată de formaţii şi orchestre de amatori care au prezentat printre primele opere comice din Europa, că de mai bine de 70 de ani a fost înfiinţată o Societate filarmonică [3] ce a pus bazele unei orchestre profesioniste care acum se regăseşte cu mândrie în orchestra şi corul Filarmonicii din Oradea iar în aceşti ultimi ani învăţământul muzical din Oradea a prins vigoare prin înfiinţarea unei Facultăţi de Muzică, în cadrul Universităţii din Oradea
2. Fonduri documentare. Majoritatea documentelor care atestă activitatea muzicală de la Oradea se află în arhive de stat, biblioteci, muzee dar şi într-o multitudine de colecţii particulare. Intr-o evidenţă, care poate suferi în viitor completările de rigoare, aceste fonduri sunt la: Arhivele Statului din Oradea; Colecţia de documente de la Muzeul „Ţării Crişurilor” din Oradea; Arhiva şi biblioteca Catedralei Episcopale din Oradea; Arhiva Bisericii Romano-catolice Sf. Ladislau din Oradea; Biblioteca Judeţeană Bihor; Arhiva Filarmonicii de Stat din Oradea; Arhiva Liceului de Arte din Oradea; Arhiva Şcolii de Arte din Oradea; Colecţia Thurzó Alexandru; Colecţia Tuduka Oszkar; Colecţia Alexandru Firez.
2.1. La Arhivele Statului din Oradea am semnalat, în urma unor cercetări întreprinse în perioada 1977-1989, prezenţa unor documente muzicale în următoarele fonduri: Fondul Episcopiei Romano-catolice; Fondul Diacezena-acte economice; Fondul Capitlul episcopiei Romano-catolice Oradea – acte politico-juridice; Fondul Spitalul ordinului Mizericordienilor; Fondul Ordinului Capucinilor; Colecţia de Documente. Fondul Episcopiei Romano-catolice, dosar 2115. La fila 19, datat 1745 există o plângere a conducerii primăriei Oradea Cetate împotriva taxei pe care locuitorii oraşului trebuiau să o plătească pentru muzicienii capitlului. La fila 75, din acelaşi dosar, este menţionată existenţa, în anul 1755, la Oradea a instrumentelor “organo, tubis et timpanis”. Tot în dosarul 2115, din acelaşi fond, este menţionat, în anul 1740, plata organistului din Cetatea Oradiei. Dosarul 4017 din Fondul Episcopiei Romano-catolice, acte politico-juridice, conţine în mare parte doar state de plată la filele 17, 19, 75, 83, 84, 86, 144, 151 (cu lista muzicienilor şi menţionarea lui Michael Haydn) şi 175 (cu lista muzicienilor şi menţionarea lui Wenceslaus Pichl). La Oradea existenţa documentelor din dosarul 4017 fila 151, atestă cu certitudine prezenţa lui Michael Haydn, începând cu anul 1761. Alături de el, dar nu concomitent, la conducerea orchestrei a activat şi Karl von Dittersdorf şi Wenceslaus Pichl, doi muzicieni cu renume în viaţa muzicală a acelor timpuri. Documentul cu lista muzicienilor a fost semnalat, încă din anul 1976, de către muzicologul Romeo Ghircoiaşu în lucrarea L’activité creatrice de Michael Haydn. Un al doilea document se află la Arhivele Statului din Oradea, în dosarul 4017 fila 178. Înscris în aceleaşi caracteristici grafice, datat 1767, documentul conţine o a doua listă de retribuire a muzicienilor. Aceasta atestă faptul că în acel an Michael Haydn nu mai activa la Oradea. Prezenţa lui Michael Haydn la Oradea se sfârşeşte în 1762, când datorită faptului că lui Patachich Ádám îi moare mama se decretează doi ani de doliu. În aceşti ani activitatea orchestrei este întreruptă iar Michael Haydn nu-şi mai găseşte motivaţia de a mai rămâne la Oradea. Locul lui este preluat, în 1765, de Karl Diters von Dittersdorf. Pe documentul datat 1767 apare numele muzicianului ceh Wenceslaus Pichl.
Fondul Diacezana. Dosarul 2115, filele 17 şi 134 din Fondul Diacezana - acte economice. În acest fond se face referinţă la condiţiile în care activau muzicienii, refuzul de a plăti taxe pentru corişti, reorganizarea activităţii muzicale. Dosarul este datat anul 1784. În afara multitudinii de chitanţe şi rapoarte acest dosar conţine unele din cele mai valoroase documente care atestă activitatea muzicienilor. Dosarul 2122, Fond Diacezana: fila 20 – o scrisoare pentru repararea orgii de către Johann Dremmer, datată 1807; fila 50,52 – o nouă reparaţie; fila 56 – listă cu muzicienii de la catedrala Romano-catolică, datată 1821; fila 92 – listă cu retribuţia muzicienilor, datată 1827; fila 107 – cerere de salarizare, datată 1828; fila 115 – reparaţia orgii, datată 1828; fila 145, 146 – protocol de examinare pentru Muller Kempis; fila 179, 185, 211 – concurs şi numirea de capelmaestru a lui Wihelms Dolegny, datat 1837; fila 213 – numirea lui Johannes Viszner, datată 1843; fila 221, 223 – cererea coriştilor privind numirea lui Dolegny ca director muzical, datată 1843. Dosar 4320, Fond Diacezana, fila 330 face referinţă la existenţa în anul 1835, la Oradea, a unei şcoli regale de muzică. Din aceste documente rezultă că alături de retribuţia în bani a muzicienilor aceştia beneficiau de o serie de servicii gratuite cât şi de primirea unor daruri în natură. Tot din aceste acte aflăm modul în care era organizată activitatea muzicală şi felul în care erau rezolvate anumite conflicte, reorganizarea activităţii muzicale în funcţie de cerinţele canonice bisericeşti, refuzul de a plăti retribuţia ca măsură punitivă, cereri ale muzicienilor privind angajarea organistului sau a dirijorului de cor.
Fondul Capitlul Episcopei Romano-catolice. Dosar 267, filele1-4 conţin un inventar al corului catedralei. Acest document a fost semnalat în anul 1976 de muzicologul Romeo Ghircoiaşu. Inventarul conţine: misse, graduale offertorii, arii, cât şi o serie de partituri necesare desfăşurării liturghiei cum ar fi: Tantum ergo, Te deum, Veni sanctus, Requiem, Libera, Vespera, Hymni und Lobgesange, litanii. Documentul menţionează şi un inventar al instrumentelor muzicale suficiente pentru o orchestră. Compozitorii găsiţi în acest inventar - Joseph Haydn, Michael Haydn, Mozart, Diabelli, Brixi, Hummel, Dittersdorf, Vanhll, Salieri, Albrechtsberger - demonstrează capacitatea ansamblului orchestral de a interpreta lucrări muzicale dificile şi la nivelul unei orchestre de profesionişti.
Fondul Spitalul Ordinul Mizericordienilor şi Fondul Ordinul Capucinilor. Aceste fonduri conţin două cronici de epocă. În aceste cronici sunt notate cu minuţiozitate toate evenimentele importante care au avut loc în oraşul Oradea. Deşi referinţele sunt deosebit de laconice ele reprezintă o oglindă interesantă a acelor timpuri. În dosarul 1, fila 42, găsim o referire le faptul că episcopul Patachich Ádám este aşteptat de muzicieni, după o călătorie la Viena, cu o comedie. Fila 26, din dosarul 5, cuprinde o scrisoare-reclamaţie adresată împărătesei Maria Theresia [4], cu privire la comportamentul uşuratic şi inadmisibil al muzicienilor. Se cere insistent ca “ceata de muzicanţi derbedei” să fie desfiinţată. Se pare că reclamaţia şi-a atins scopul dat fiind evenimentele ce au urmat şi care au dus mai apoi la destrămarea orchestrei
Colecţia de Documente conţine două dosare (nr. 16 şi 35) care au un caracter muzical. Ele prezintă interes mai ales datorită rarităţii unor asemenea documente manuscris. Cu toate că nu conţin lucrări ale unor muzicieni consacraţi cele două manuscrise ne dau imaginea modului cum se învăţa muzica în sec. XVIII la Oradea. În urma cercetării documentelor se poate stabili că al doilea document (dosar 35) este redactat după anul 1800 şi este o metodă practică de a învăţa cântatul la vioară. Dosarul 16 conţine renumita Cărticică (de orgă) de la Oradea. Documentul conţine 23 de file folio din care pe a 13 filă este notat (cu creionul) “instructions clavicordi et... Johanne Krausz die 10 februar 1766... vera 19 aprilis”. Se pare că prima pagină a fost pierdută astfel că manuscrisul începe cu fila 3 şi se termină cu fila 13 (folio); următoarele 10 file au fost copiate după anul 1766. Maniera de scriere după fila 13 este total diferită iar calitatea pieselor copiate şi greşelile de copiere lasă de dorit. Un studiu atent al manuscrisului relevă faptul că în prima etapă au scris 3 copişti: primul: de la nr. 3 la 11; al doilea: de la nr. 11 la 15; al treilea: de la nr. 25 la 27. Scrierea celor trei copişti este foarte apropiată ca stil. Existenţa Preludiului Ex. G. confirmă faptul că această cărticică era folosită şi pentru cântatul la orgă. Este posibil ca ea să fi fost scrisă de elevii lui Wenceslaus Divitsch, organist la catedrală începând cu anul 1762 şi pe care îl găsim pe lista de plată, ca organist în acelaşi an. Acelaşi organist Wenceslaus Divitsch este regăsit pe o listă cu muzicienii de la catedrală, din anul 1775, alături de Gehorsamster Diener, Franz. Xav. Tiringer Ten. şi Joseph Dubl împreună cu Paulus Cheh Tubic. Din faimoasa orchestră, se pare că nu au mai rămas decât aceşti muzicieni. A doua serie de elevi este posibil să fi aparţinut lui Wilhelms Dolegny, organist, dirijor iar mai apoi director al capelei muzicale de la Oradea, după anul 1800. Datarea documentului de către personalul specializat de la Arhivele Statului din Oradea este pentru anii 1763-1820.
2.2. Colecţia de documente de la Muzeul Tării Crişurilor din Oradea se afla în inventarul secţiei de istorie a muzeului. Fondul de documente este rezultatul unor donaţii realizate de către Alexandru Firez, Alexandru Thurzó, Oszkár Bodó şi Boriska, Ioan Romulus Botto, Filarmonica de Stat din Oradea etc. Colecţia este bogat reprezentată de o multitudine de afişe cu programele concertelor Filarmonicii din Oradea (din anul 1960 şi actualizat) precum şi o serie întreagă de alte afişe ale concertelor desfăşurate în fosta sala A.R.L.U.S., în sala Muzeului Ţării Crişurilor, Liceul de Muzică din Oradea precum şi în alte săli de concert.
Ca o valoare inestimabilă Muzeul păstrează în tezaurul său Vasele de la Tăuteni datate de către istoricul dr. Gheorghe Dumitraşcu ca aparţinând sec V. Pe aceste vase din argint se află gravate prin martelare scene bucolice cu muze şi muzicanţi, iar pe piciorul vasului sunt încrustate o serie de semne muzicale surprinzător de asemănătoare cu semne de scriere muzicală regăsite în acelaşi context al scenelor bucolice cu instrumente muzicale din Africa de nord datate cam în aceeaşi perioadă. În afara acestor vestigii Muzeul orădean păstrează o serie de documente care vin să întregească peisajul cultural muzical din Oradea. Evidenţa acestor documente am realizat-o în anul 1999 iar documente se află la următoarele numere de inventar:
Nr. Inventar | Denumirea documentului | Anul | Cod de identificare |
158 | Reuniunea corală Hilaria | 1910 | D 53b-S5 |
140 | Biharmegyei régèszeti…de Hegyesi Márton | 1885-1887 | D51A-R3 |
378 | Stampa Grossverdein | 1568 | Col. planşe |
379 | Plan Biserica Sf. Ladislau | - | idem |
492-580 | Egyházi Műipar | 1909, 1910 etc. | D54C-S38 |
537 | Doina lui Lucaciu | - | Expo.sala 15 V1. |
873 | Corul muncitoresc Glas de oţel | 1923 | D53A-S6 |
931-932 | Spectacol coral şi corul Guttemberg | 1945 | D51b-S1-C2 |
1044 | Fotografie. Reuniunea româna de cântări Hilaria | 26.02. 1914 | 51b-S1-CPCN |
1158 | Afiş; Concert omagial Francisc Hubic | - | Cutia 2 |
1162 | Corul Hilaria | 1914 | D51b-S1_C2 |
1163 | Fotografii cu Corul Hilaria | 1946; 1941; 1969 etc. | D53a-S5 |
1403 | Invitaţie la concertul omagial Hilaria | 1975 | D53-S6 |
1405 | Afiş concertul omagial Hilaria | 1975 | Cutia 2 |
1425 | Concertul universitarilor români din Cluj | 1903 | D54b-S5 |
1438 | Antologie corală bihoreană de Alexandru Firez | 1975 | D51a-R4 |
1438-1439 | Cataloage folclorice alcătuite de către Slobodan Pasculovici şi Florica Bradu | 1972; 1974 | idem |
1444 | Bartók Béla - 25 de ani de la moarte | 1971 | D53a-S5 |
1555 | Prospectul festivităţii la 50 de ani de la înfiinţarea Filarmonicii din Oradea | 1973 | D53a-S6 |
1562 | Statutele Societăţii Filarmonice din Oradea Mare | 23 dec. 1923 | Expo. Sala15,V1 |
1565 la 1568 | Programul concertelor Societăţii Filarmonice din Oradea Mare | 18 martie 1924 | D53b-S1 |
1572 | Filarmonica de Stat din Oradea (1923-1973) de Ion Bradu şi Alexandru Firez | 1973 | D50a-R4 |
1575 | Scrisoare de la Sigismund Toduţă adresată Filarmonicii din Oradea | 22. 11.1970 | D54b-S5 |
1576 la 1585 | Programe şi scrisori adresate Filarmonicii de Stat din Oradea | 1962-1973 | D53b-S6 |
1619 la 1624 | Revista Cele Trei Crişuri | 1920 etc. | D54bS11,13 |
1661 la 1665 | Revista Cele Trei Crişuri | 1924 etc. | D54bS11,13 |
1701 | Volum Omagial Béla Bartók | 1981-1945 | D53a-S5 |
1896 | Anunţ tipărit despre condiţiile de ocupare a unui post de cantor-învăţător la Dengeleg şi alte anunţuri publicitare ale Consistoriului din Oradea | 11 iunie 1902 | D53b-S1 |
1910 | Fotografie Nicolae Firu şi Ioan Buşiţa | 1915 | 51b-S1-CPCN |
1912 | Corul din Buteni | 1905 | 51b-S1-CPCN |
1955 | Molitvelnic, Manuscris al lui Vasile Moldoveanu | 1727 | D49a-S6 |
1956 la 1962 | Octoih; Octoih; Strastnic, Minei; Cazanie | Sec XVIII | D49a-R6 |
1981 | Augustin Calmet. Dictionarum historicum, criticum, chronologicum, geograficum et literale Sacrae Scripture | 1759 | Expo. |
2071 la 2075 | Revista Cele trei Crişuri | 1920 la 1929 | D54b-S12 |
2102 | Ce este şi ce vrea să fie AGRU | 1931 | D53 a-S5 |
2147 | Fotografii originale cu tenorul Tito Schipa, soprana Amelita Glli Curci, basul Saliapin, baritonul Tito Ruffo, violoncelistul Pablo Casals | 1930 | 51b-S1-CPCN |
5059 | Invitaţie la Medalionul Francisc Hubic | - | D53a-S6 |
5094 | I. Ardelean Istoria Diecezei Române Greco-catolică | Blaj 1888 | D51a-R3 |
5060-61 | Al. Firez, Ion Bradu, Monografia Filarmonicii din Oradea,la 50 ani | 1973 | D55a-R2 |
5993 | I.R. Botto, Alfabetul muzical | Arad 1945 | D51A-R3 |
5995 | Fotografie cu membrii orchestrei Filarmonicii din Oradea | 1951 | D51b-S1-C4 |
6001 | Fotografie de la spectacolul Păpuşa din Nürnberg | 1931 | 51b -S1-C4 |
6004 | Distibuţia la spectacolul. Păpuşa din Nürnberg | 1931 | 53a-S6 |
6009 | Orpheus . Carte de Muzică | 1931 | D53a-S5 |
6012 | Fotografie originală cu George Enescu | 1931 | D51b-S1-C4 |
6278; 6279; 6280 | Programe de la concertul Societăţii Filarmonice din Oradea Mare | 1926 | D53 a-S6 |
6508 | Fotografie. Concertul comemorativ Bartók-Kodály | 1958 | 51b-S1-C5 |
6526 | Fotografie cu elevii lui Brauer Oszkár | 1938 | D51b-S1-C5 |
6531 6532 | Fotografii. Orchestra de tineret dr. Kecskeméti | 1941 | D51b-S1-C5 |
6533 | Concertul Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Oradea | 1948 | D51b-S1-C5 |
6540 | Program muzical organizat sub egida Asociaţia populară romano-catolică din Oradea | 1928 | D53a-S6 |
6541 | Program Filarmonica tineretului - medalion Franz Schubert | 1929 | D53a-S6 |
6553 | Programul concertului organizat de către Şcoala de educaţie muzicală din Oradea | 1930 | D53a-S6 |
6563 | Program cu concertul Asociaţiei Tinerimii Române | 1931 | D53a-S6 |
6569 | Program Cercul catolic | 1932 | D53a-S6 |
6560 | Program de concert sub egida Academiei de Muzică şi Arte din Viena | 1935 | D53a-S6 |
6598 | Programul concertului elevilor de la Conservatorul de Muzică şi artă Dramatică din Oradea | 1948 | D53a-S6 |
6662 | Afiş bilingv cu Missa Solemnis de Beethoven | 1932 | Cutia 8 |
6666 | Periodic. Reformatus Hirado nr.41, cu referiri la viaţa muzicală orădeană din perioada interbelică | 10 oct.1931 | D43c-S40 |
7065 | Trei piese muzicale compuse de Bihari Sándor – partitura | 1940 | D53b-S1 |
7068 | Cântec de leagăn de Kozma Mátyás din Tg. Mureş - partitura | 1970 | D53b-S1 |
7122 la 7135 | Revista Cele Trei Crişuri | - | D1.54b-S16 |
7422 la 7424 | Volumele I, II, III din Erdély Története | - | D55a-R4 |
7425 | Volumul Bihar vármgye es Nagyvárad | - | D55a-R4 |
7438 | E.D. Teusch. Gesichte der Siebenbürgen | 1874 | D55a-R4 |
8026 la 8039 | Revista Cele Trei Crişuri | - | D54 b-S16 |
2.3. Arhiva şi biblioteca Catedralei Episcopale din Oradea şi Arhiva Bisericii Romano-catolice Sf. Ladislau din Oradea păstrează o serie de partituri muzicale ale unor compozitori din sec XVIII şi XIX, cu caracter liturgic (misse, oratorii, liturghii) de o mare valoare nu numai locală ci şi universală. Dintre lucrările originale amintesc misele şi simfoniile lui Michael Haydn, Ditters von Dittersdorf, Kersch Ferencz, Bihari Sándor etc. La aceste se adauga lucrări ale marilor compozitori clasici ca Mozart, Haendel, Diabelli, Vanhal, Albrechtsberger, Schubert, Mendelssohn, Liszt etc., majoritatea partiturilor fiind copii de mână sau copii realizate de către concertmaestri şi copistii catedralei. Aceste materiale sunt folosite şi azi în mod uzual de către corul şi orchestra catedralei şi reprezintă un bun ce aparţine acestor formaţii muzicale. In corul catedralei se află o serie de fotografii şi tablouri care ne prezintă pe muzicienii timpului care au activat aici cum ar fi Kersch Ferencz, Beleznay Antal, Krüger Jenő etc. În arhiva Bisericii Sf. Ladislau se află o serie de documente care atestă viaţa muzical ecleziastică din sec XIX. de la Oradea. În această biserică din centrul oraşului Oradea, vis a vis de actuala primărie, au avut loc majoritatea concertelor lui Michael Haydn. Pe orga acestei biserici a fost probabil cântat pentru prima dată Concertul pentru orchestră, violă şi orgă de Michael Haydn. În arhiva bisericii se află planul unei orgi, dar se presupune că acesta ar fi planul iniţial al actualei orgi din catedrala episcopală. Această orgă a fost construită de Fridoli Festl din Viena şi este un cadou făcut orădenilor de împărăteasa Maria Tereza. La Biserica Sf. Ladislau se mai găsesc o serie de documente muzicale, păstrate în condiţii destul de bune, cu referinţă la perioada anilor 1800-1940.
2.4. Biblioteca Judeţeană Bihor; Arhiva Filarmonicii de Stat din Oradea; Arhiva Liceului de Artă din Oradea; Arhiva Şcolii de Arte din Oradea păstrează în mare parte fonduri documentare proprii şi biblioteci muzicale cu un fond de carte şi partituri muzicale. La Biblioteca judeţeană un fond încă necercetat în profunzime în ceea ce priveşte muzica este Fondul de carte veche care prin caracterul său ar putea scoate la iveală documente ale muzicii de origine românească ortodoxă, precum şi alte cărţi cu caracter liturgic. Tot aici de un mare folos este colecţia revistelor culturale dintre care se detaşează Revista Familia precum şi Ziarul Crişana care a găzduit mai bine de 40 de ani o multitudine de cronici muzicale. Arhivele celorlalte instituţii conţin acte curente ale activităţii acestora cu un vădit caracter documentar.
2.5. Colecţiile particulare: Colecţia Thurzó Alexandru; Colecţia Tuduka Oszkár; Colecţia Alexandru Firez aparţin unor pasionaţi ai muzicii. Dintre acestea în mod vădit se detaşează colecţia lui Alexandru Thurzó, care, cu o tenacitatea demnă de invidiat a adunat pe o perioada de mai bine de 50 de ani o multitudine de afişe, cronici, fotografii şi partituri muzicale. Cu multă migală au fost adunate afişele majorităţii concertelor din Oradea, fişate şi aşezate într-o evidenţă uimitoare păstrată cu străşnicie de către colecţionar. În ceea ce priveşte celelalte colecţii particulare, ele au un caracter privat dat fiindcă păstrează activitatea personală a colecţionarului, cronici muzicale, fotografii etc. Cu toate acestea ele pot constitui un fond de documentare interesant pentru cercetările muzicale orădene.
3. Concluzii.
Multitudinea de surse de documentare atestă nu numai o viaţă muzicală perenă la Oradea dar şi preocupările instituţiilor de cultură precum şi ale unor pasionaţi muzicologi care prin activitatea lor păstrează cu sfinţenie valorile muzicale trecute şi noi. Aceste documente, deşi puţin cercetate, prezintă o viaţă muzicală coerentă şi permanentă încă din sec XVIII când aici a activat Michael Haydn. Înfiinţarea Societăţii Filarmonice din Oradea Mare precum şi a Filarmonicii de Stat din Oradea atestă faptul că muzicienii şi iubitorii muzicii din Oradea s-au înscris în marile curente culturale şi muzicale al sec. XIX şi XX. Rămâne ca proaspăt înfiinţata Facultate de Muzică de la Universitatea din Oradea să ducă pe mai departe acest stindard al muzicii alături de celelalte instituţii şi asociaţii muzicale din Oradea şi să efectueze cercetările muzicologice atât de necesare punerii în evidenţă a valoroaselor fonduri documentare orădene.
[1] Muzeul Ţării Crişurilor, Document nr. Inv.158, Reuniunea corală Hilaria, 1910, cod D53b-S5;
[2] Felician Roşca, Arta şi pedagogia organistică din România în context european, Editura Mirton, 2000;
[3] Muzeul Ţării Crişurilor, Document nr. Inv.1562, Statutele Societăţii Filarmonice din Oradea Mare, 23 decembrie 1923, Expo. Sala15, V1;
[4] Crall, Gerhard, Kurt, Vössing, Johann Michael Haydn, Sein Leben, Sein Schaffen, sein Zeit, p. 130. Editura Kurt, Vössing, Gütersloh, 1987, pagina 130.
